Ediția sinodală, București 1914

Iezechiil 33

Dregătoriea prorocilor.

  1. Și s’a făcut cuvântul Domnului către mine, zicând:
  2. Fiul omului! Grăește către fiii poporului tău, și vei zice către ei: pământul preste care voiu aduce sabie, și va luà poporul pământului pre un om dintr’ai săi, și’l va pune pre el loruș streaje.
  3. Și acela va vedeà sabia viind pre pământ, și va trâmbițà cu trâmbița, și va dà semn poporului.
  4. Și va auzì cel ce aude glasul trâmbiții, și nu se va păzì, și va venì sabia, și’l va apucà pre el, sângele lui preste capul lui va fì.
  5. Pentrucă a auzit glasul trâmbiții, și nu s’a păzit, sângele lui preste el va fì, iar acesta pentrucă s’a păzit, sufletul său ș’a mântuit.
  6. Și strejarul de va vedeà sabia venind, și nu va trâmbițà cu trâmbița, și poporul nu se va păzì, și venind sabia va luà dintru ei suflet, el pentru fărădelegea sa s’a prins, și sângele din mâna strejarului îl voiu cere.
  7. Și tu fiul omului! Strejar te-am pus pre tine casei lui Israil, și vei auzì din gura mea cuvânt, și vei vestì lor dela mine. Isaia 21, 11
  8. De cumvà zicând eu celui păcătos, cu moarte vei murì, și nu vei grăì, ca să se păzească de necredincios dela calea lui și cel fărădelege întru fărădelegea sa va murì; iar sângele lui din mâna ta îl voiu cere.
  9. Iar de vei spune tu celui păcătos calea lui, ca să se întoarcă dela ea, și nu se va întoarce dela calea sa, el întru fărădelegea sa va murì; iar tu sufletul tău ți-ai mântuit.
  10. Și tu fiul omului! Zì casei lui Israil: așà ați grăit zicând: înșelăciunile noastre și fărădelegile noastre preste noi sunt, și întru ele noi ne topim și cum vom trăì? Levit. 26, 39
  11. Zì lor: viu sunt eu zice Domnul; nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă păcătosul dela calea sa și să fie viu. Cu întoarcere întoarceți-vă dela calea voastră cea rea; și pentruce muriți casa lui Israil? 2 Petru 3, 9
  12. Și tu fiul omului! Zì către fiii poporului tău: dreptatea dreptului nu’l va mântuì pre el, ori în ce zi va rătăcì, și fărădelegea celui fărădelege nu’i va stricà lui, ori în ce zi se va întoarce dela fărădelegea sa, și dreptul nu se va puteà mântuì în ziua păcatului său.
  13. Și de voiu zice dreptului: cu vieață vei fì viu, și el nădăjduindu-se întru dreptatea sa va face fărădelege, toate dreptățile lui vor fì uitate, întru strâmbătatea sa, care a făcut, într’aceea va murì.
  14. Și de voiu zice celui păcătos cu moarte vei murì, și se va întoarce dela păcatul său și va face judecată și dreptate,
  15. Și va dà înapoi zălogul, și va plătì ce a jefuit, și va umblà întru poruncile vieței, ca să nu facă nedreptate, cu vieață va fì viu și nu va murì.
  16. Toate păcatele lui, care a păcătuit nu se vor pomenì, pentrucă judecată și dreptate a făcut, într’acelea va fì viu.
  17. Și vor grăì fiii poporului tău: nu este dreaptă calea Domnului, și aceasta calea lor nu este dreaptă.
  18. Că de se va abate cel drept dela dreptatea sa și va face fărădelegi, va murì întru ele.
  19. Și de se va abate cel păcătos dela fărădelegea sa, și va face judecată și dreptate, viu va fì întru ele.
  20. Și aceasta este, care ați zis: nu este dreaptă calea Domnului. Pre fiecare întru căile sale voiu judecà pre voi, casa lui Israil.
  21. Și a fost în anul al doisprezecelea în luna a zecea, în ziua a cincea a lunei a robiei noastre, venit-a la mine cel ce a scăpat dela Ierusalim, zicând: s’a luat cetatea.
  22. Și mâna Domnului fusese preste mine seara mai ’nainte de ce a venit el și a deschis gura mea, până ce a venit el dimineața la mine, și după ce s’a deschis gura mea, nu s’a mai oprit. 4 Împ. 25, 3 4
  23. Și s’a făcut cuvântul Domnului către mine, zicând:
  24. Fiul omului! Cei ce lăcuesc cele pustiite în pământul lui Israil, zic: unul erà Avraam, și a moștenit pământul; iar noi mai mulți suntem, nouă s’au dat pământul moștenire.
  25. Pentru aceea zi către ei, așà au zis Domnul: cei ce cu sânge mâncați, și ochii voștri ridicați la spurcăciunile voastre, și vărsați sânge, au moștenì-veți pământul? Fac. 9, 4 Lev. 3, 17
  26. Stătut-ați întru sabia voastră, făcut-ați urîciuni, și fiecare pre femeia aproapelui său ați pângărit, și pământul veți moștenì așà? Ierem. 5, 8
  27. Pentru aceea zì lor, acestea zice Domnul Dumnezeu: viu sunt eu, că cei ce lăcuesc cele pustiite, de sabie vor cădeà, și cei de pre fața câmpului, hiarelor țarinii se vor dà mâncare, și pre cei din cele zidite și pre cei din peșteri, cu moarte voiu omorî.
  28. Și voiu dà pământul pustiu, și va pierì semeția tăriei lui, și se vor pustiì munții lui Israil, nefiind călător.
  29. Și vor cunoaște, că eu sunt Domnul, când voiu face pământul lor pustiu, și se va pustiì pentru toate urîciunile lor, care au făcut.
  30. Și tu fiul omului! Fiii poporului tău cei ce grăesc de tine pre lângă ziduri și în ușele caselor; și grăește om către fratele său, zicând: să ne adunăm și să auzim cele ce ies dela Domnul.
  31. Și vor venì la tine, cum se adună poporul, și va ședeà înaintea ta poporul meu, și vor auzì cuvintele tale, și nu le vor face, că minciună este în gura lor, și după spurcăciunile lor umblă inima lor. Zah. 3, 8
  32. Și te vei face lor ca glasul organului cel cu dulce glas, bine întocmit, și vor auzì cuvintele, și nu le vor face.
  33. Și când va venì, că iată vine; atunci vor cunoaște, că proroc erà în mijlocul lor.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.