Ierusalimul arătat prin lemnul viței.
- Și a fost cuvântul Domnului către mine zicând:
- Și tu fiul omului! Ce s’ar face lemnul viței din toate lemnele tufelor celor ce sunt în lemnele pădurei?
- Au luà-vor dintr’însul lemn, ca să fie de lucru? Au luà-vor dintr’însul cuiu, ca să agațe într’însul vase?
- Fără numai, ce s’a dat focului de s’a ars, curățirea ei cea de preste an o arde focul, și o face cenușe, au de treabă va fì la lucru?
- Încă nici când este ea întreagă, nu va fì de lucru, au doar după ce o va topì focul până în sfârșit fì-va mai mult de lucru?
- Pentru aceea zì: acestea zice Domnul; în ce chip este lemnul viții între lemnele pădurii, care le-am dat focului să le arză, așà am dat pre cei ce lăcuesc Ierusalimul.
- Și voiu pune fața mea asupra lor, din foc vor ieșì și focul îi va mistuì pre ei, și vor cunoaște că eu sunt Domnul cel ce am întărit fața mea asupra lor. Lev. 17, 10
- Și voiu dà pământul spre pustiire, pentrucă a căzut la greșală, zice Domnul.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.