Lauda lui Mardoheu.
- Și a scris împăratul preste toată împărățiea pământului și a mării.
- Și tăriea și bărbățiea, avuțiea și mărirea împărăției lui, iată s’a scris spre pomenire în cartea împăraților Perșilor și a Midilor.
- Că Mardoheu erà al doilea după împăratul Artacsercsu, și mare erà întru împărăție, și mărit de Jidovi și iubit, și povesteà petrecerea la tot neamul său.
- Și a zis Mardoheu: dela Dumnezeu s’au făcut acestea,
- Că mi-am adus aminte de visul care l-am văzut despre cuvintele acestea, că n’a trecut dintr’însele nimic.
- Izvorul cel mic, care s’a făcut rîu, și erà lumină și soare, și erà apă multă, Estir este rîul pre care o a luat împăratul, și o a făcut împărăteasă.
- Iar cei doi balauri, eu sunt și Aman.
- Iar neamurile cele ce s’au adunat, sunt cei ce au vrut să piarză numele Jidovilor.
- Iar neamul meu, acesta este Israil, cel ce a strigat către Dumnezeu, și s’a mântuit, și au mântuit Domnul pre poporul său, și ne-au izbăvit Domnul pre noi din toate relele acestea.
- Și au făcut Dumnezeu semne și minuni mari, care nu s’au făcut la nici un neam.
- Pentru aceea au făcut doi sorți, unul pentru poporul lui Dumnezeu, și altul pentru toate neamurile.
- Și au venit amândoi sorții aceștia la ceas și la vreme și la zi de judecată înaintea lui Dumnezeu întru toate neamurile.
- Și ș’au adus aminte Dumnezeu de poporul său, și au îndreptat moștenirea sa.
- Și vor fì lor zilele acestea în luna lui Adar, în patrusprezece și cinsprezece zile ale lunii aceștia cu adunare și cu bucurie și cu veselie înaintea lui Dumnezeu în neamuri în veac întru poporul său Israil.
- În anul al patrulea împărățind Ptolomeiu și Cleopatra, a adus Dosoteiu, care a zis că este Preot și Levit, și Ptolomeiu feciorul lui, cartea cea înainte pusă acelor ce se zic purim, care a zis că este, și o a tălmăcit Lisimah Ptolomeiu cel din Ierusalim.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.