Ierusalimul jelește pustiirea sa. Îndemn spre răbdare. Prorocie despre mântuire.
- Aceasta este cartea poruncilor lui Dumnezeu, și legea, care este în veac; toți cei ce o țin pre ea, vor fì spre vieață, iar cei ce o au părăsit, vor murì.
- Întoarce-te Iacove, și te ține de dânsa, umblă prin strălucire în preajma luminei ei.
- Nu dà altuia mărirea ta, și cele de folos ție limbei streine.
- Fericiți suntem Israile, că cele ce plac lui Dumnezeu s’au arătat nouă.
- Îndrăzniți poporul meu, pomenirea lui Israil.
- Vândutu-v’ați neamurilor nu spre pierire, ci pentrucă ați mânieat voi pre Dumnezeu, v’ați dat vrăjmașilor.
- Pentrucă ați întărîtat pre cel ce v’au făcut pre voi jertfind dracilor, și nu lui Dumnezeu.
- Și ați uitat pre cel ce v’au zidit pre voi, pre Dumnezeul cel veșnic, și ați întristat pre cel ce v’au hrănit pre voi, pre Ierusalim.
- Văzut-au mâniea, care a venit vouă urgie dela Dumnezeu, și au zis: auziți nemernicile Sionului, adus-au mie Dumnezeu plângere mare.
- Că am văzut robirea fiilor mei și a fetelor, care le-au adus lor cel veșnic.
- Că i-am hrănit pre ei cu bucurie, și i-am slobozit cu plângere și cu jale.
- Nimeni să se bucure de mine ceea ce sunt văduvă și părăsită de mulți; pustiitu-m’am pentru păcatele fiilor mei, că s’au abătut dela legea lui Dumnezeu.
- Și dreptățile lui nu le-au cunoscut, nici au umblat în căile poruncilor lui Dumnezeu, nici pre cărările învățăturii întru dreptatea lui n’au mers.
- Să vie nemernicele Sionului, și vă aduceți aminte de robiea fiilor mei și a fetelor, care o au adus lor cel veșnic.
- Că au adus preste ei neam de departe, neam fără de rușine și de altă limbă.
- Că nu s’au rușinat de cel bătrân, nici le-au fost milă de prunc, și au luat pre cei iubiți ai văduvei și pre cea fără de fete singură o au pustiit.
- Și eu ce pot să vă ajut vouă?
- Că cel ce v’au adus vouă relele, vă va scoate pre voi din mâna vrăjmașilor voștri.
- Umblați fiilor, umblați, că eu am rămas pustie.
- Desbrăcatu-m’am de veșmântul păcii, și m’am îmbrăcat cu sacul rugăciunei mele, strigà-voiu către cel veșnic în zilele mele.
- Îndrăzniți fiilor, strigați către Dumnezeu, și vă va scoate pre voi din silnicie din mâna vrăjmașilor.
- Că eu spre cel veșnic am nădăjduit mântuirea voastră, și mi-a venit mie bucurie dela cel sfânt pentru milosteniea, care va venì vouă degrab dela cel veșnic Mântuitorul nostru.
- Că v’am trimis pre voi cu plângere și cu jale, și vă va întoarce mie Dumnezeu pre voi cu bucurie și cu veselie în veac.
- Că în ce chip acum au văzut nemernicile Sionului robirea voastră, așà vor vedeà curând mântuirea cea dela Dumnezeul vostru, care va venì vouă cu mărire mare și cu luminarea celui veșnic.
- Fiilor! Îndelung răbdați mâniea, care v’a venit vouă dela Dumnezeu, că te-a gonit pre tine vrăjmașul tău, ci degrab vei vedeà pierirea lui, și preste grumazii lor vei călcà.
- Cei gingași ai mei au mers pre căi vârtoase, ridicatu-s’au ca o turmă risipită de vrăjmași.
- Îndrăzniți fiilor și strigați către Dumnezeu, că cel ce v’au adus pre voi la acestea, își va aduce aminte de voi.
- Că precum a fost cugetul vostru, ca să vă abateți dela Dumnezeu, cu zece părți adăugați a vă întoarce, ca să’l căutați pre el.
- Că cel ce v’au adus vouă rele, aduce-va vouă veșnică veselie împreună cu mântuirea voastră.
- Îndrăznește Ierusalime, mângâià-te-va cel ce te-au numit.
- Mișei sunt cei ce te-au necăjit pre tine, și s’au bucurat de căderea ta.
- Ticăloase sunt cetățile, cărora au slujit fiii tăi, ticăloasă este ceea ce a primit pre fiii tăi.
- Că precum s’a bucurat de căderea ta, și s’a veselit de surparea ta, așà se va mâhnì pentru pustiirea sa.
- Și voiu luà dela ea bucuria cea de multă gloată, și semeția ei va fì spre plângere.
- Că foc va venì preste ea dela cel veșnic întru zile îndelungate, și se va lăcuì de draci în multă vreme.
- Caută împrejur către răsărit, Ierusalime, și vezi veselia, care’ți vine ție dela Dumnezeu.
- Iată vin fiii tăi, pre cari i-au trimis, vin adunați dela răsărituri până la apusuri cu graiul celui sfânt, bucurându-se de slava lui Dumnezeu.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.