Întoarcerea lui Tovie la părinții săi cei întristați, luându-și muierea sa Sara cu zestrea ei.
- Iar Tovit tatăl lui numărà toate zilele.
- Și după ce s’au plinit zilele călătoriei, și n’au venit, a zis Tovit: să nu cumvà să se fi rușinat? Au nu cumvà să fi murit Gavail, și nimenea nu este, care să’i deà lui argintul? Și s’a întristat foarte.
- Și i-a zis lui muierea: a pierit pruncul, de vreme ce zăbovește; și a început a’l plânge pre el, și a zis: vai! Rău îmi pare fiule, că te-am lăsat, lumina ochilor mei.
- Iar Tovit i-a zis ei: taci nu te supărà, că sănătos este; și ea a zis lui: taci nu mă înșelà, a pierit pruncul meu.
- Și mergeà în toate zilele afară la drumul, pre care s’a fost dus, și ziua pâine nu mâncà, și nopțile toate nu încetà a plânge pre Tovie fiul său, până ce s’au sfârșit cele patrusprezece zile de nuntă, care s’a jurat Raguil să le petreacă el acolo,
- Și a zis Tovie lui Raguil: slobozești-mă, că tatăl meu și muma mea mai mult nu nădăjduesc că mă vor mai vedeà.
- Și i-a zis lui socrul său: rămâi la mine, și eu voiu trimite la tatăl tău și voiu arătà lui cele despre tine.
- Iar Tovie a zis: nu, ci mă sloboade la tatăl meu.
- Și sculându-se Raguil a dat lui pre Sara muierea lui, și jumătate din avuții, oameni, vite și argint, și binecuvântându’i pre ei i-a slobozit, zicând:
- Dumnezeul cerului să vă fericească pre voi fiilor mai ’nainte de ce voiu murì eu.
- Iar fetei i-a zis: cinstește pre socrii tăi, că ei sunt acum părinții tăi, să auz de tine veste bună, și o a sărutat pre ea.
- Și Edna a zis către Tovie: frate iubite! Domnul cerului să te așeze, și să’mi deà mie să văz pre fiii tăi din Sara fata mea, ca să mă veselesc înaintea Domnului.
- Și iată puiu la tine ca pre un odor pre fiica mea, și să nu o mâhnești pre ea.
- După aceasta s’a dus și Tovie binecuvântând pre Domnul, că au îndreptat calea sa, și bine au cuvântat pre Raguil și pre Edna femeia lui.
- Și au mers până ce s’au apropiat ei de Ninevi.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.