Încunjurarea și cuprinderea cetății Ghei.
- Și au zis Domnul către Isus: să nu te temi, nici să te îngrozești; ia cu tine pre toți bărbații cei răsboinici, și sculându-te, te sue la Ghe; iată că am dat în mâinile tale pre împăratul Gheii, cu tot poporul lui și cetatea lui și pământul lui.
- Și să faci cu Ghe și cu împăratul ei, cum ai făcut cu Ierihonul și cu împăratul lui; iar prada ei și dobitoacele ei le veți împărți între voi, și pune pânditori cetății dinapoia ei. Is. Navì 6, 21 A 2 Lege 20, 14
- Și s’a sculat Isus și tot poporul cel răsboinic, ca să se sue în Ghe, și a ales Isus treizeci de mii de bărbați tari cu puterea, și i-a trimis pre ei noaptea.
- Și le-a poruncit lor zicând: luați aminte de pândiți dinapoia cetății, și nu vă duceți departe tare de cetate, și fiți toți gata.
- Iar eu și toți cei ce sunt cu mine ne vom apropieà către cetate, și după ce vor ieșì cei ce lăcuesc în Ghe împrotiva noastră, cum au ieșit și întâiu, noi vom fugì dinaintea feții lor.
- Și după ce vor alergà după noi, noi îi vom trage pre ei dela cetate, și vor zice: fug aceștia de fața noastră, ca și mai înainte.
- Și vom fugì de ei; iar voi vă veți sculà dela pândă și veți intrà în cetate și veți bate cetatea, și o va da pre ea Domnul Dumnezeul nostru în mâinile noastre.
- Și va fi după ce veți luà cetatea o veți arde cu foc, după cuvântul acesta să faceți, precum vă poruncesc vouă.
- Și i-a trimis pre ei Isus, și s’au dus la locul cel de pândire, și au șezut între Vetil și între Ghe, spre apusul Gheii, și a mas Isus în noaptea aceea în mijlocul poporului.
- Și mânecând a doua zi Isus a cercetat poporul, și s’au suit el și bătrânii lui Israil înaintea poporului asupra Gheii, și s’a suit cu el și tot poporul cel răsboinic.
- Și mergând au venit împreajma cetății despre răsărit și pânditorii cetății despre apus, și au tăbărît de către miazănoaptea Gheii, și erà vale între ei și între Ghe.
- Și a luat ca la vre-o cinci mii de bărbați, și i-au pus pre ei să pândească între Vetil și între Ghe, spre apusul Gheii.
- Și a pus poporul toată tabăra, spre mieazănoaptea cetății, și marginea lui spre apusul cetății, și s’a dus Isus în noaptea aceea în mijlocul văii.
- Și a fost după ce a văzut împăratul Gheii a grăbit, și mânecând a ieșit el și bărbații cetății împrotiva lor la răsboiu, și tot poporul erà cu el, și el nu știà, că sunt pânditori ascunși asupra lui dinapoia cetății.
- Iar Isus și tot Israilul s’au tras înapoi, ca și cum le-ar fi fost frică, și au fugit pre calea care merge către pustie.
- Și s’a întărit tot poporul a alergà după ei, și gonind dinapoi pre fiii lui Israil, s’au depărtat de cetate.
- Și nici unul n’a rămas în Ghe și în Vetil, care să nu alerge după fiii lui Israil, și lăsând cetatea deschisă, au gonit pre fiii lui Israil.
- Și au zis Domnul către Isus: întinde mâna ta cu darda ce este în mâna ta, asupra cetății, că în mâinile tale o am dat pre ea, și dela pândă pânditorii să se scoale de grab din locul lor, și a ridicat Isus mâna sa cu darda asupra cetății.
- Și pânditorii s’au sculat de grab din locul lor, și au ieșit, când a întins Isus mâna, și au intrat în cetate, și o au luat, și grăbind au aprins cetatea cu foc.
- Și căutând înapoi lăcuitorii Gheii vedeau fumul înălțându-se din cetate spre cer, și numai aveau unde fugì încoace sau încolo, că poporul, care fugeà de ei către pustie, s’au întors asupra celor ce-i goneau.
- Și văzând Isus și tot Israilul, că au luat pânditorii cetatea și cum se înălțà fumul cetății până la cer, s’au întors și au lovit pre bărbații Gheii.
- Și aceștia ieșiră din cetate întru întâmpinarea lor, s’au făcut în mijlocul taberii lui Israil, aceștia fiind unii de o parte și alții de alta. A 2 Lege 7, 2
- Și i-au ucis pre ei, până ce n’a rămas dintre ei mântuit, nici scăpat, și pre împăratul Gheii l-au prins viu, și l-au adus la Isus,
- Și a fost după ce au încetat fiii lui Israil, omorând pre toți cei din Ghe și pre cei din câmpuri și pre cei din munte unde-i gonise pre ei, și au căzut toți în ascuțitul sabiei pânăce s’au sfârșit, s’a întors Isus în Ghe și o a bătut cu ascuțitul sabiei.
- Și au fost toți cei ce au căzut în ziua aceea dela bărbat până la femeie douăsprezece mii toți cei ce lăcuiau în Ghe.
- Iar Isus nu ș’a întors mâna sa, care o întinsese cu darda, până ce a dat peirii pre toți cei ce lăcuiau în Ghe.
- Afară de dobitoace și de prăzile, care erau în cetatea aceea, acestea toate loruși le-au împărțit fiii lui Israil după porunca Domnului, cum au rânduit Domnul lui Isus.
- Și a aprins Isus cetatea, și o a făcut movilă veșnică și nelăcuită până în ziua aceasta.
- Și pre împăratul Gheii l-a spânzurat de un lemn strâmb, și a fost spânzurat de lemn până seara, și când a apus soarele a poruncit Isus de a luat trupul lui de pre lemn, și l-a aruncat în groapă la poarta cetății, și a pus preste el o grămadă mare de pietre până în ziua de astăzi. A 2 Lege 21, 22 23 2 Împ. 18, 17
- Atunci a zidit Isus jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israil în muntele Gheval.
- În ce chip a poruncit Moisì robul Domnului fiilor lui Israil, cum este scris în legea lui Moisì, jertfelnic de pietre întregi, preste care nu s’a pus fier, și a adus acolo ardere de tot Domnului, și jertfă de mântuire. Eșire 20, 25
- Și a scris Isus pe pietre a doua lege din legea lui Moisì înaintea fiilor lui Israil. A 2 Lege 27, 3
- Și tot Israilul și bătrânii lor și judecătorii lor și cărturarii lor mergeau pe aproape de o parte și de alta împreajma sicriului, și preoții Leviți purtau sicriul legii Domnului și nemernicul și moșneanul; jumătate dintru ei erau aproape de muntele Garizin, și jumătate dintru ei erau aproape de muntele Gheval, după cum a poruncit Moisì robul Domnului, ca întâiu să binecuvinteze pre poporul lui Israil. A 2 Lege 11, 29 27, 12
- După acestea a cetit Isus toate cuvintele legii aceștia, binecuvântările și blestemile, după cum erau scrise toate în legea lui Moisì.
- N’a fost cuvânt din toate, câte a poruncit Moisì lui Isus, care să nu-l fi cetit Isus în auzul la toată adunarea fiilor lui Israil, ca să le auză bărbații și femeile și pruncii și nemernicii cei ce mergeau cu Israil. A 2 Lege 31, 11
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.