Iscoadele lui Isus Navì scapă la Raav.
- Și a trimis Isus fiul lui Navì din Sattin doi tineri să iscodească, zicându-le: mergeți și vedeți pământul și Ierihonul, și mergând acei doi tineri, au venit în Ierihon și au intrat la casa unei femei curve, anume Raav, și au odihnit acolo. Iacov 2, 25
- Și s’a dat de știre împăratului din Ierihon, cum că au intrat aici bărbați dintre fii lui Israil, ca să iscodească pământul.
- Și a trimis împăratul Ierihonului și a grăit către Raav zicând: scoate afară pre bărbații, carii au intrat în casa ta astă-noapte, căci au venit să iscodească pământul.
- Și luând femeia pre acei doi bărbați, i-a ascuns și a grăit către dânșii, zicând: intrat-au la mine bărbați, dar n’am știut de unde sunt. 2 Împ. 17, 19
- Și când s’a închis poarta seara, bărbații aceia au ieșit și nu știu unde s’au dus, alergați după ei doar îi veți ajunge.
- Iar ea i-a suit pre ei în podul casii, și i-a ascuns în snopi de in, care-i pusese în podul casii. 2 Împ. 17, 19
- Și bărbații au alergat după ei pre calea Iordanului până la vad: și poarta s’a închis.
- Și a fost când au ieșit cei ce alergau după ei, și mai înainte de a adormì ei, ea s’a suit la ei în podul casii și a zis către ei:
- Cunosc că au dat Domnul vouă pământul, că a căzut preste noi frica voastră.
- Că am auzit, cum a secat Domnul Dumnezeu marea Roșie înaintea voastră, când ați ieșit din pământul Eghipetului, și câte ați făcut celor doi împărați ai Amoreilor, carii erau dincolo de Iordan, lui Sion și lui Og, pre carii i-ați omorî. Num. 21, 34
- Și auzind noi acestea, s’a înfricoșat inima noastră, și nici într’unul din noi n’a rămas duh de către fața voastră, că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu în cer sus și pre pământ jos. Eșire 15, 14 A 2 Lege 4, 39
- Și acum jurați mie pre Dumnezeu, că precum am făcut eu milă cu voi, și voi să faceți milă cu casa tatălui meu, și-mi dați mie semn adevărat.
- Cum că veți păzì vie casa tatălui meu și pre muma mea și pre frații mei și pre surorile mele și toată casa mea, și veți izbăvì sufletul meu de moarte.
- Și au zis către ea bărbații: vieața noastră pentru voi să piară, iar ea a zis: când va da Domnul vouă cetatea, să faceți cu mine milă și adevăr. Is. Navì 6, 22
- Și i-a slobozit pre ei cu o funie pe fereastră, că erà la zidul cetății casa ei, și în zidul cetății lăcuià ea.
- Și a zis către ei: la munte mergeți, ca să nu vă întâmpine cei ce aleargă după voi, și stați ascunși acolo trei zile, până ce se vor întoarce cei ce aleargă după voi, și apoi vă veți duce în calea voastră.
- Și au zis către ea bărbații: nevinovați suntem noi acestui jurământ al tău.
- Iată noi vom intrà spre o parte a cetății, și tu să pui semn, această funie roșie să o legi la fereastra, prin care ne-ai slobozit pre noi; iar pre tatăl tău și pre muma ta și pre frații tăi și toată casa tatălui tău, să-i aduni pre ei în casa ta.
- Și tot, care va ieșì afară din ușa casii tale, acela singur va fi vinovat; iar noi nevinovați vom fi jurământului acestuia; iar câți vor fi împreună cu tine în casa ta, vinovați vom fi de se va atinge mână de vre unul din ei. Lev. 20, 9
- Iar de ne va năpăstuì pre noi cinevà și va descoperì cuvintele noastre acestea, vom fi nevinovați jurământului tău acestuia, cu care ne-ai jurat pre noi.
- Și ea a zis lor: după cuvântul vostru așà să fie, și i-a slobozit pre ei și s’a dus, și a legat semnul cel roșu la fereastră.
- Și ei ducându-se au sosit la munte, și au așteptat acolo trei zile, până ce s’au întors cei ce îi urmărise pre ei, carii căutând toate căile nu i-au aflat.
- Și întorcându-se cei doi tineri s’au pogorît din munte, și trecând la Isus fiul lui Navì, i-au povestit lui toate, câte s’au întâmplat lor.
- Și au zis către Isus: că au dat Domnul tot pământul în mâna noastră, și s’a înfricoșat de noi tot cel ce lăcuește pre pământului acela.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.