Ediția sinodală, București 1914

A doua lege 24

Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.

Legiuiri casnice.

  1. De’și va luà cinevà femeie și va lăcuì cu ea și va fi de nu va aflà har înaintea lui, pentrucă a aflat întru ea lucru urît, să-i scrie ei carte de despărțenie și să o deà în mâinile ei și să o sloboază pre ea din casa sa. כִּֽי־יִקַּ֥ח אִ֛ישׁ אִשָּׁ֖ה וּבְעָלָ֑הּ וְהָיָ֞ה אִם־לֹ֧א תִמְצָא־חֵ֣ן בְּעֵינָ֗יו כִּי־מָ֤צָא בָהּ֙ עֶרְוַ֣ת דָּבָ֔ר וְכָ֨תַב לָ֜הּ סֵ֤פֶר כְּרִיתֻת֙ וְנָתַ֣ן בְּיָדָ֔הּ וְשִׁלְּחָ֖הּ מִבֵּיתֽוֹ׃ Mat. 5, 31 Marcu 10, 4
  2. Și ea ducându-se se va puteà mărità după alt bărbat. וְיָצְאָ֖ה מִבֵּית֑וֹ וְהָלְכָ֖ה וְהָיְתָ֥ה לְאִישׁ־אַחֵֽר׃
  3. Și de o va urî pre ea și bărbatul cel mai de pre urmă, să-i scrie și acesta carte de despărțenie, și să o deà în mâinile ei și să o sloboază din casa sa; sau, de va murì bărbatul cel de pre urmă, care o a luat pre ea femeie, וּשְׂנֵאָהּ֮ הָאִ֣ישׁ הָאַחֲרוֹן֒ וְכָ֨תַב לָ֜הּ סֵ֤פֶר כְּרִיתֻת֙ וְנָתַ֣ן בְּיָדָ֔הּ וְשִׁלְּחָ֖הּ מִבֵּית֑וֹ א֣וֹ כִ֤י יָמוּת֙ הָאִ֣ישׁ הָאַחֲר֔וֹן אֲשֶׁר־לְקָחָ֥הּ ל֖וֹ לְאִשָּֽׁה׃
  4. Bărbatul cel dintâiu, care o a slobozit pre ea, nu va puteà să se întoarcă și să o ia pre ea iarăși femeie luiș după ce s’a pângărit ea, că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău; și să nu spurcați pământul, care Domnul Dumnezeul vostru îl dă vouă să-l moșteniți. לֹא־יוּכַ֣ל בַּעְלָ֣הּ הָרִאשׁ֣וֹן אֲשֶֽׁר־שִׁ֠לְּחָ֠הּ לָשׁ֨וּב לְקַחְתָּ֜הּ לִהְי֧וֹת ל֣וֹ לְאִשָּׁ֗ה אַחֲרֵי֙ אֲשֶׁ֣ר הֻטַּמָּ֔אָה כִּֽי־תוֹעֵבָ֥ה הִ֖וא לִפְנֵ֣י יְהֹוָ֑ה וְלֹ֤א תַחֲטִיא֙ אֶת־הָאָ֔רֶץ אֲשֶׁר֙ יְהֹוָ֣ה אֱלֹהֶ֔יךָ נֹתֵ֥ן לְךָ֖ נַחֲלָֽה׃ [ס]
  5. De se va însurà cinevà de curând, să nu iasă la războiu, și cu nici un lucru să nu se îngreueze, scutit să fie în casa sa, un an să veselească pre femeia sa, care o a luat. כִּֽי־יִקַּ֥ח אִישׁ֙ אִשָּׁ֣ה חֲדָשָׁ֔ה לֹ֤א יֵצֵא֙ בַּצָּבָ֔א וְלֹא־יַעֲבֹ֥ר עָלָ֖יו לְכׇל־דָּבָ֑ר נָקִ֞י יִהְיֶ֤ה לְבֵיתוֹ֙ שָׁנָ֣ה אֶחָ֔ת וְשִׂמַּ֖ח אֶת־אִשְׁתּ֥וֹ אֲשֶׁר־לָקָֽח׃ 20, 7
  6. 6, Să nu-i iei zălog moara, nici pietrile morii, că vieața zălogește prin aceasta. לֹא־יַחֲבֹ֥ל רֵחַ֖יִם וָרָ֑כֶב כִּי־נֶ֖פֶשׁ ה֥וּא חֹבֵֽל׃ [ס]
  7. Iar de se va aflà om din fiii lui Israil, care să fi furat pe cinevà dintre frații săi, și-l va silì, și-l va vinde, să moară furul acela, și ridicați pre cel rău dintre voi. כִּי־יִמָּצֵ֣א אִ֗ישׁ גֹּנֵ֨ב נֶ֤פֶשׁ מֵאֶחָיו֙ מִבְּנֵ֣י יִשְׂרָאֵ֔ל וְהִתְעַמֶּר־בּ֖וֹ וּמְכָר֑וֹ וּמֵת֙ הַגַּנָּ֣ב הַה֔וּא וּבִֽעַרְתָּ֥ הָרָ֖ע מִקִּרְבֶּֽךָ׃ [ס] Eșire 21, 17
  8. Ia bine aminte la rana leprii, păzește foarte, ca să faci după toată legea, care o vor spune vouă preoții Leviți; aveți grijă să faceți precum am poruncit vouă. הִשָּׁ֧מֶר בְּנֶֽגַע־הַצָּרַ֛עַת לִשְׁמֹ֥ר מְאֹ֖ד וְלַעֲשׂ֑וֹת כְּכֹל֩ אֲשֶׁר־יוֹר֨וּ אֶתְכֶ֜ם הַכֹּהֲנִ֧ים הַלְוִיִּ֛ם כַּאֲשֶׁ֥ר צִוִּיתִ֖ם תִּשְׁמְר֥וּ לַעֲשֽׂוֹת׃ Lev. 13, 2 14, 35
  9. Adu-ți aminte, câte au făcut Domnul Dumnezeul tău Mariamei pre cale, când ați ieșit din Eghipet. זָכ֕וֹר אֵ֧ת אֲשֶׁר־עָשָׂ֛ה יְהֹוָ֥ה אֱלֹהֶ֖יךָ לְמִרְיָ֑ם בַּדֶּ֖רֶךְ בְּצֵאתְכֶ֥ם מִמִּצְרָֽיִם׃ [ס] Num. 12, 10
  10. Iar de ai datorie la aproapele tău, ori ce datorie, să nu intri în casa lui să-i iei zălog. כִּֽי־תַשֶּׁ֥ה בְרֵֽעֲךָ֖ מַשַּׁ֣את מְא֑וּמָה לֹא־תָבֹ֥א אֶל־בֵּית֖וֹ לַעֲבֹ֥ט עֲבֹטֽוֹ׃ Eșire 22, 25
  11. Afară să stai, și omul care-ți este dator, el îți va aduce ție zălog afară. בַּח֖וּץ תַּעֲמֹ֑ד וְהָאִ֗ישׁ אֲשֶׁ֤ר אַתָּה֙ נֹשֶׁ֣ה ב֔וֹ יוֹצִ֥יא אֵלֶ֛יךָ אֶֽת־הַעֲב֖וֹט הַחֽוּצָה׃ Eșire 22, 26
  12. Iar de va fi omul sărac, să nu ții la tine preste noapte zălogul lui. וְאִם־אִ֥ישׁ עָנִ֖י ה֑וּא לֹ֥א תִשְׁכַּ֖ב בַּעֲבֹטֽוֹ׃
  13. Ci cu apusul soarelui să-i întorci zălogul lui, ca să doarmă în haina sa, și să te binecuvinteze, și să fie ție milostenie înaintea Domnului Dumnezeului tău. הָשֵׁב֩ תָּשִׁ֨יב ל֤וֹ אֶֽת־הַעֲבוֹט֙ כְּב֣וֹא הַשֶּׁ֔מֶשׁ וְשָׁכַ֥ב בְּשַׂלְמָת֖וֹ וּבֵֽרְכֶ֑ךָּ וּלְךָ֙ תִּהְיֶ֣ה צְדָקָ֔ה לִפְנֵ֖י יְהֹוָ֥ה אֱלֹהֶֽיךָ׃ [ס] Eșire 22, 26 27 Pilde 22, 27
  14. Să nu oprești plata celui sărac și acelui lipsit dintre frații tăi, sau a nemernicului, care lăcuește în cetățile tale. לֹא־תַעֲשֹׁ֥ק שָׂכִ֖יר עָנִ֣י וְאֶבְי֑וֹן מֵאַחֶ֕יךָ א֧וֹ מִגֵּרְךָ֛ אֲשֶׁ֥ר בְּאַרְצְךָ֖ בִּשְׁעָרֶֽיךָ׃ Tobie 4, 18 Lev. 19, 13 Iacov 5, 4
  15. Ci într’aceeași zi să-i dai plata lui înainte de ce apune soarele, de vreme ce este sărac, și într’aceea are nădejde, ca să nu strige către Domnul asupra ta, și vei aveà păcat. בְּיוֹמוֹ֩ תִתֵּ֨ן שְׂכָר֜וֹ וְֽלֹא־תָב֧וֹא עָלָ֣יו הַשֶּׁ֗מֶשׁ כִּ֤י עָנִי֙ ה֔וּא וְאֵלָ֕יו ה֥וּא נֹשֵׂ֖א אֶת־נַפְשׁ֑וֹ וְלֹֽא־יִקְרָ֤א עָלֶ֙יךָ֙ אֶל־יְהֹוָ֔ה וְהָיָ֥ה בְךָ֖ חֵֽטְא׃ [ס] Lev. 19, 13
  16. Să nu fie omorâți părinții pentru fii, nici fiii să nu fie omorâți pentru părinți; ci fiecare pentru păcatul său să moară. לֹֽא־יוּמְת֤וּ אָבוֹת֙ עַל־בָּנִ֔ים וּבָנִ֖ים לֹא־יוּמְת֣וּ עַל־אָב֑וֹת אִ֥ישׁ בְּחֶטְא֖וֹ יוּמָֽתוּ׃ [ס] 4 Împ. 14, 6 2 Paralip. 25, 4 Iezech. 18, 20 Ierem. 31, 30
  17. Să nu strâmbi judecata nemernicului și a săracului și a văduvei și haina văduvei să n’o iei zălog. לֹ֣א תַטֶּ֔ה מִשְׁפַּ֖ט גֵּ֣ר יָת֑וֹם וְלֹ֣א תַחֲבֹ֔ל בֶּ֖גֶד אַלְמָנָֽה׃ Eșire 22, 21 22 Pilde 22, 22 Isaia 1, 23
  18. Ci-ți adu aminte, că rob ai fost în pământul Eghipetului și te-au scos Domnul Dumnezeul tău de acolo; pentru aceea îți poruncesc ție, ca să faci lucrul acesta. וְזָכַרְתָּ֗ כִּ֣י עֶ֤בֶד הָיִ֙יתָ֙ בְּמִצְרַ֔יִם וַֽיִּפְדְּךָ֛ יְהֹוָ֥ה אֱלֹהֶ֖יךָ מִשָּׁ֑ם עַל־כֵּ֞ן אָנֹכִ֤י מְצַוְּךָ֙ לַעֲשׂ֔וֹת אֶת־הַדָּבָ֖ר הַזֶּֽה׃ [ס] 5, 15 6, 21 15, 15 16, 12
  19. Când vei secerà secerișul tău în țarina ta, și vei uità vre un snop în țarina ta, să nu te întorci să-l iei, ci să fie al săracului și al nemernicului și al sărmanului și al văduvei, ca să te binecuvinteze Domnul Dumnezeul tău întru toate lucrurile mâinilor tale. כִּ֣י תִקְצֹר֩ קְצִֽירְךָ֨ בְשָׂדֶ֜ךָ וְשָֽׁכַחְתָּ֧ עֹ֣מֶר בַּשָּׂדֶ֗ה לֹ֤א תָשׁוּב֙ לְקַחְתּ֔וֹ לַגֵּ֛ר לַיָּת֥וֹם וְלָאַלְמָנָ֖ה יִהְיֶ֑ה לְמַ֤עַן יְבָרֶכְךָ֙ יְהֹוָ֣ה אֱלֹהֶ֔יךָ בְּכֹ֖ל מַעֲשֵׂ֥ה יָדֶֽיךָ׃ [ס] Lev. 19, 9
  20. Și când vei culege maslinele, să nu te întorci a adunà cele ce rămân pre urma ta, ci vor fi ale celui nemernic și ale celui sărac și ale văduvei. כִּ֤י תַחְבֹּט֙ זֵֽיתְךָ֔ לֹ֥א תְפַאֵ֖ר אַחֲרֶ֑יךָ לַגֵּ֛ר לַיָּת֥וֹם וְלָאַלְמָנָ֖ה יִהְיֶֽה׃
  21. Și când vei culege viea ta, să nu culegi a doua oară ce rămâne pre urma ta; ci să fie a celui nemernic și a celui sărac și a văduvei. כִּ֤י תִבְצֹר֙ כַּרְמְךָ֔ לֹ֥א תְעוֹלֵ֖ל אַחֲרֶ֑יךָ לַגֵּ֛ר לַיָּת֥וֹם וְלָאַלְמָנָ֖ה יִהְיֶֽה׃
  22. Și-ți adu aminte, cum că ai fost rob în pământul Eghipetului, pentru aceea îți poruncesc eu ție astăzi, ca să faci cuvântul acesta. וְזָ֣כַרְתָּ֔ כִּי־עֶ֥בֶד הָיִ֖יתָ בְּאֶ֣רֶץ מִצְרָ֑יִם עַל־כֵּ֞ן אָנֹכִ֤י מְצַוְּךָ֙ לַעֲשׂ֔וֹת אֶת־הַדָּבָ֖ר הַזֶּֽה׃ [ס]

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.